Pasul spre "Eu 4.0"

Adio, Deceniul 3! Îmi iau rămas bun și de la tine cu toată recunoștința de care sunt capabilă după acești zece ani magnifici de viață și după toate lecțiile pe care mi le-ai dat. Mai ții minte cum te-am întâmpinat? Eu țin și nu voi putea uita niciodată. Ritmurile a două inimi se împleteau în mine și știam că anul zero se va încheia cu o experiență cosmică pentru mine. Era ca și cum m-aș fi dus pe jos și singură pe Luna ca să-i descopăr fața nevăzută!
Ne-am întâlnit pe stadion. Intr-un cuptor de zi, 17.07, la concertul pe care îl așteptasem tot deceniul anterior, Rolling Stones. Te-am primit cu zece pahare de apă și cu o emoție atât de puternică, așa cum nu mai trăisem, cred, de la propria mea nuntă. Ai fost un bun prieten în acel an și mi-ai pus în brațe cel mai mare miracol al vieții mele, de până acum. Pe D-soara T.




M-ai purtat cu tine peste următorii 9 ani. M-ai învățat să fiu mamă, prietenă, iubită, colegă, profesoară, elevă, soră, fiică, nepoată, vecină, mentor, discipol. Mi-ai fost profesor de mate-fizica-chimie și instructor de condus. Mi-ai fost contabil, consultant, psiholog, duhovnic. M-ai învățat din nou să mă bucur de viață, așa cum o făceam în adolescență, să pun preț pe Timp, pe Timpul meu, pe Timpul petrecut în mintea mea și în corpul meu. M-ai învățat să slăbesc, să alerg, să mă plimb, să mănânc, să îmi adun energia din ceea ce merită și să scot din calea mea ceea ce mă face să stau pe loc. Mi-ai dat lecții despre viață și moarte, demnitate, familie, iubire, credință și încredere. Mi-ai dat prieteni și mi-ai luat falși prieteni. M-ai încercat în fel și chip. Dar cel mai mult m-ai ajutat. M-ai ajutat pentru că în niciunul dintre anii tai nu am avut impresia că aș fi stat degeaba. Mi-ai arătat că multe din lucrurile de care mă temeam nu erau obstacole și că ceea ce credeam că nu pot face nu era "imposibil". Mi-ai demonstrat că dacă știi ce să aștepți, așteptarea are noimă și nu te îmbătrânește. M-ai forțat să îmi chem viitorul și să mi-l aduc mai aproape, înțelegându-i pe cei mai tineri și împărtășind cu ei cunoașterea, ştiința mea. Ai dat un nou sens formulei "dăruind vei dobândi". Am dăruit, am dobândit și niciodată nu m-am uitat la proporții.









Mă uit peste umăr și privesc cu drag și mândrie la drumul făcut împreună. Chiar și la cel de-al nouălea an din tine. Care aș fi zis că a fost cel mai rău, cel mai dureros, cel mai fără de sens. Acum știu, însă, că ai ales să fie anul "opririi în timp". Și pentru anul ăsta îți sunt recunoscătoare! El m-a pregătit pentru întâlnirea de mâine, cu Eu 4.0.

Îl voi aștepta acasă, pe Deceniul 4, nu pe stadion. Avem multe de făcut împreună și pentru tihna mea, pentru "rădăcinile mele", pentru cei care mi-au fost alături în anii ăștia și mi-au dat curaj, inspirație, iubire. Pietrele s-au oprit din rostogolire. A venit vremea să scoatem Omul la vedere.
Rămas bun, Deceniu 3! Bine-ai venit, Deceniu 4! Sunt gata! Iată-mă, Eu 4.0! 😊

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum a schimbat "pash-pash-ul" de Pufi viata noastra

for fun

drumurile noastre, poate